RSS

Posts Tagged ‘ortografie’

Vroiam nu există. E o combinaţie greşită între voiam şi vream, forme corecte.

Voiam e imperfectul verbului a voi.

Vream e imperfectul verbului a vrea.

1 Sep 2009

Vroiam?

Author: Cinzia Draghici | Filed under: română

a aşeza – el aşa
a înşela – el înşa
a deşerta – el deşartă

a se furişa – el se furişea
a dirija – el dirijea

DECI dacă ş/j se află în interiorul radicalului, la persoana a 3-a sg. avem -a-, iar dacă ş/j se află la sfârşitul radicalului, avem -ea-.

La substantive (greşeală, zapuşeală, tânjeală etc.) e vorba de sufixul -eală.

27 Aug 2009

Aşază sau aşează; greşală sau greşeală

Author: Cinzia Draghici | Filed under: română

VREUN şi VREO !!!! Şi niciodată nu s-au scris altfel. Nu înţeleg de unde a ieşit şi “informaţia” asta. “Vre-” nu are vreun înţeles de sine stătător.

Unde s-au născut toţi filosofii ăştia, care-şi dau cu părerea neavizată? Mă întreb câte cărţi a citit cu scrierea “veche” din moment ce nu cunoaşte conjunctivul (corect este să scrii).

26 Aug 2009

Vreun sau vre-un, vreo sau vre-o

Author: Cinzia Draghici | Filed under: română

sg. negrupl. nearticulat:  pantofi negri (i-desinenţă de plural); pl. articulat: negrii pantofi (al 2-lea i - articol hotărât)
- la fel şi la mândru (părinţi mândri, mândrii părinţi)

Aceeaşi regulă se aplică şi la substantivele: ministru, cuscru, arbitru, metru, litru etc.

ex. Mai mulţi miniştri au participat la conferinţă.  (plural nearticulat) -ŞI- Toţi miniştrii au fost felicitaţi. (plural articulat)

Dacă nu îţi dai seama când e vorba de pluralul nearticulat şi când de cel articulat, alege un cuvânt, la care e mai uşor de “auzit” atunci când e articulat (de ex. deştepţi, deştepţii) şi înlocuieşte-l cu cel de care nu eşti sigur. De ex.: Mai mulţi deştepţi au participat la conferinţă.  -ŞI- Toţi deştepţii au fost felicitaţi.

25 Aug 2009

Mândri sau mândrii; negri sau negrii etc.

Author: Cinzia Draghici | Filed under: română

- la indicativ prezent: ştii, nu ştii, vii, nu vii

- la conjunctiv: să fii, să nu fii, să ştii, să nu ştii, să vii, să nu vii >>> doi i şi la forma afirmativă şi la cea negativă.

- la imperativ: fii! nu fi!  >>> forma afirmativă cu doi i şi forma negativă cu un i. Când ai o nesiguranţă, iei ca exemplu un verb pe care îl cunoşti, de pildă a mânca. La imperativ: Mănâncă! Nu mânca! (Forma negativă e formată din nu + verbul la infintiv – aşa se explică mai sus prezenţa unui singur i; de aici şi: Nu te duce! Nu face!)

- la infintiv: a fi, a şti, a veni şi NU a fii. Există doar 4 verbe care se termină la infinitiv în doi i: a se sfii, a înmii, a pustii şi a prii.

- în rest: UN i: va fi, va şti, va veni; ar fi, ar şti, ar veni; fi mers (conjunctiv perfect).

Ambele variante sunt corecte, DAR în contexte diferite.

Întruna se scrie legat când înseamnă “încontinuu”, “neîncetat”. De exemplu: Plouă întruna.

Într-una (ca şi într-o, într-unul, într-un) se scrie cu cratimă pentru că “într-” are sensul de “în”. De exemplu: Într-una din zilele astea se opreşte ploaia.

24 Aug 2009

Întruna sau într-una?

Author: Cinzia Draghici | Filed under: română

Nu, într-un/într-o NU se scriu legat după noile reguli, deşi mulţi cred asta.

Aceste reguli noi vizează scrierea lui nicio, niciun, niciunul, niciuna: acestea se scriu legat atunci când “o”/”un” nu sunt numerale/articole. Cum îmi dau seama când e vorba de un numeral/articol? Simplu. Există o şmecherie: se repetă “nici” în frază. Exemplu: Nu am nici o maşina, nici două. În acest caz “o” e numeral şi se scrie despărţit de “nici”.

3 Aug 2009

Cum se scriu “nicio”, “niciun” ş.a.m.d.

Author: Cinzia Draghici | Filed under: română

Pe lângă că în rândul tinerilor se observă un tot mai scăzut interes pentru scrierea corectă, nici măcar studenţii sau absolvenţii de Litere nu sunt cruţaţi de “boala” greşelilor ortografice. Tocmai am descoperit cu stupoare greşeli pe un site de traduceri (germană-română) şi nu sunt greşeli mici, ci de-a dreptul evidente: “Bine a-ţi venit”, “din limba Romana in limba Germana s-au din Germana in Romana”, “Aşa mă contacta-ţi!”. Se observă nişte cratime în plus acolo unde nu-şi au locul, deci bineînţeles că “aţi”, “contactaţi” şi “sau” (atunci când înseamnă ori) se scriu LEGAT. Iar denumirile limbilor în română nu se scriu cu majusculă.
Cam asta este şi calitatea serviciilor oferite în domeniul traducerilor. Din păcate. Ma întreb când ne vom opri din a da diplome tuturor…

4 May 2009

Ortografia asta!

Author: Cinzia Draghici | Filed under: română