Ignoranţa faţă de scrierea şi vorbirea corectă a limbii creşte văzând cu ochii. Terminăm facultăţi şi nu ştim să scriem. Nu punem cratime unde trebuie, ci exact unde nu e cazul. Punem cate doi i peste tot, aşa de siguranţă. Nu citim. Nu ne pasă. Dar până când? Cât mai putem stâlci limba?
Nu doar la noi se întâmplă aceste lucruri, ci şi în Italia, de exemplu. Astfel a luat naştere SIC (Salviamo il congiuntivo) şi mai nou SIP (Salviamo il pronome) . Pentru că italienii au tendinţa de a simplifica italiana până când nu vor mai putea exprima diferite lucruri prin limbaj.
Mai putem să ne salvăm?