VREUN şi VREO !!!! Şi niciodată nu s-au scris altfel. Nu înţeleg de unde a ieşit şi “informaţia” asta. “Vre-” nu are vreun înţeles de sine stătător.

“Potrivit Doom-ului corect este vreo, insă regula asta fiind nou introdusă vei întălni în foarte multe cărţi “ vre-o” , lucru care nu trebuie nici să te deruteze şi nici să te determine să scri la fel.”

Unde s-au născut toţi filosofii ăştia, care-şi dau cu părerea neavizată? Mă întreb câte cărţi a citit cu scrierea “veche” din moment ce nu cunoaşte conjunctivul (corect este să scrii).

Quando si scrive da?
Quando da è pronome. Es.: Sono arrivato da Parigi ieri.

Quando si scrive dà?
Quando dà è verbo. Es.: Paola dà un consiglio a Sara.  – la terza persona singolare del verbo dare

Ignoranţa faţă de scrierea şi vorbirea corectă a limbii creşte văzând cu ochii. Terminăm facultăţi şi nu ştim să scriem. Nu punem cratime unde trebuie, ci exact unde nu e cazul. Punem cate doi i peste tot, aşa de siguranţă. Nu citim. Nu ne pasă. Dar până când? Cât mai putem stâlci limba?

Nu doar la noi se întâmplă aceste lucruri, ci şi în Italia, de exemplu. Astfel a luat naştere SIC (Salviamo il congiuntivo) şi mai nou SIP (Salviamo il pronome) . Pentru că italienii au tendinţa de a simplifica italiana până când nu vor mai putea exprima diferite lucruri prin limbaj.

Mai putem să ne salvăm?

sg. negru – pl. nearticulat:  pantofi negri (i-desinenţă de plural); pl. articulat: negrii pantofi (al 2-lea i - articol hotărât)
- la fel şi la mândru (părinţi mândri, mândrii părinţi)

Aceeaşi regulă se aplică şi la substantivele: ministru, cuscru, arbitru, metru, litru etc.

ex. Mai mulţi miniştri au participat la conferinţă.  (plural nearticulat) -ŞI- Toţi miniştrii au fost felicitaţi. (plural articulat)

Dacă nu îţi dai seama când e vorba de pluralul nearticulat şi când de cel articulat, alege un cuvânt, la care e mai uşor de “auzit” atunci când e articulat (de ex. deştepţi, deştepţii) şi înlocuieşte-l cu cel de care nu eşti sigur. De ex.: Mai mulţi deştepţi au participat la conferinţă.  -ŞI- Toţi deştepţii au fost felicitaţi.

- la indicativ prezent: ştii, nu ştii, vii, nu vii

- la conjunctiv: să fii, să nu fii, să ştii, să nu ştii, să vii, să nu vii >>> doi i şi la forma afirmativă şi la cea negativă.

- la imperativ: fii! nu fi!  >>> forma afirmativă cu doi i şi forma negativă cu un i. Când ai o nesiguranţă, iei ca exemplu un verb pe care îl cunoşti, de pildă a mânca. La imperativ: Mănâncă! Nu mânca! (Forma negativă e formată din nu + verbul la infintiv – aşa se explică mai sus prezenţa unui singur i; de aici şi: Nu te duce! Nu face!)

- la infintiv: a fi, a şti, a veni şi NU a fii. Există doar 4 verbe care se termină la infinitiv în doi i: a se sfii, a înmii, a pustii şi a prii.

- în rest: UN i: va fi, va şti, va veni; ar fi, ar şti, ar veni; să fi mers (conjunctiv perfect).

Ambele variante sunt corecte, DAR în contexte diferite.

Întruna se scrie legat când înseamnă “încontinuu”, “neîncetat”. De exemplu: Plouă întruna.

Într-una (ca şi într-o, într-unul, într-un) se scrie cu cratimă pentru că “într-” are sensul de “în”. De exemplu: Într-una din zilele astea se opreşte ploaia.

Wenn man sich noch an die alte Schreibweise erinnern würde – bißchen -, würde man den häufigen Fehler ein bisschen mit nur einem “s” zu schreiben vermeiden.

Traducător şi translator nu sunt sinonime.

Traducătorul traduce în scris.

Translatorul / interpretul traduce în mod oral (conferinţe, discuţii etc.).

Vrei să începi un curs de germana sau vrei să te prezinţi la un examen oficial şi nu ştii ce nivel (A1/ A2/ B1/ B2) eşti? Testează-te aici.

Trimite-mi testul pe adresa de mail şi ţi-l corectez – gratuit .