Mark Twain, cunoscător al limbii germane, a scris un eseu despre aceasta, intitulat The Awful German Language/Die schreckliche deutsche Sprache. Eseul este în stilul său foarte ironic şi savuros. 

Vorbeşte despre genul substantivelor (de ce “Mädchen” -fată- e neutru, pe când “Rübe” -sfeclă- e feminin), despre declinarea substantivelor şi a adjectivelor (după ce declină “prietenul meu bun” la toate cazurile, la singular şi la plural, ajunge la concluzia că în Germania mai bine renunţi la prieteni) , despre verbele compuse cu particulă separabilă (aici dă ca exemplu nişte fraze extrem de lungi, în care o parte a verbului apare la începutul ei, iar particula verbului cu trei rânduri mai jos), despre pluralul substantivelor, despre cuvintele compuse lungi şi multe altele pe care vă recomand să le descoperiţi. Îmi amintesc o anecdotă care mi-a plăcut foarte mult: un student american aflat la studii în Germania îşi găseşte sprijinul într-un cuvânt: damit – nu pentru semnificaţia lui, ci pentru sunet. Iar când acesta află că accentul cuvântului nu se află pe prima silabă (ca în damn it), studentul îşi pierde sprijinul şi moare încet.

Aici aveţi: varianta în germană şi varianta în engleză. Enjoy!

Tags: limba germana

This entry was posted on Tuesday, October 13th, 2009 at 10:29 am and is filed under română. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.